Bine te-am regasit,

Astazi continui articolul inceput aici si-ti prezint celelalte 10 plante care aduc un plus de savoare in bucataria ta.

4. Arpagicul

Arpagicul (Allium schoenoprasum) este o plantă perenă, mică și robustă, din familia Liliaceae, înrudită cu ceapa. Bulbii săi mici, albi și alungiți și frunzele subțiri și tubulare se dezvoltă grupat la baza tulpinii. Deasupra frunzelor cresc niște inflorescențe albăstrui sau liliachii, cu o formă sferică, dense și atrăgătoare. Frunzele de arpagic pot fi tăiate la nivelul solului pentru a fi folosite la condimentarea mâncărurilor.

Frunzele de arpagic nu trebuie spalate decat inainte de folosire, pentru ca umezeala le grabeste degradarea. Arpagicul uscat are o aroma mult mai slaba decat cel proaspat.

Are proprietati anticancerigene si antiinflamatorii. Pentru ca este un bun diuretic, specialistii considerand ca are acelasi efect pe care il are branza dupa o masa de grasimi, impiedicand retentia apei in organism. Tocmai de aceea poate fi un bun remediu impotriva cancerului de prostata. Mai mult, o dieta sustinuta cu arpagic scade riscul aparitiei artritei. Planta este bogata in flavonoide si tocmai de aceea are importante beneficii asupra scaderii tensiunii arteriale.

Poate fi folosit extern, la tratarea ranilor si zgarieturilor, prin simpla aplicare a sucului frunzelor direct pe zona afectata si intern, pentru orice dereglare alimentara.

Pentru numeroasele sale intrebuintari curative poate fi planta perfecta pentru intreaga familie. Pentru cei mici, este planta minune care stimuleaza apetitul, pentru adolescenti este aliatul de nadejde in orice dieta, iar pentru adulti si batrani arpagicul face minuni in tratarea problemelor de tensiune sau ale sistemului osos.

Stiai ca atunci cand infloreste este un adevarat magnet pentru fluturi?

Prefera soarele, un pamant mai gras si are nevoie de apa multa. Planteaza semintele intr-un vas cu suprafata mai mare. Firele de arpagic rasar in cateva zile si sunt bune de folosit dupa circa doua saptamani, in mancare, salate si sosuri, pentru aroma si aspect.

5. Coriandru (Patrunjel chinezesc)

 Coriandrul (Coriandrum sativum) este o specie de plantă erbacee anuală din familia Umbeliferelor, exclusiv de cultură, înaltă de 30—100 cm, cu flori albe sau roz și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment.

Are proprietăți bactericide și fungicide; având acțiune vermifugă, se folosește la combaterea viermilor intestinali. Coriandrul este cunoscut și ca un bun tonic al sistemului nervos, fiind un remediu pentru anxietate si insomnie.

Este utilizat în industria alimentară ca aromatizant și condiment.

Fructele (seminţele) de coriandru se folosesc în variate feluri şi bucătării, la preparatele din carne, varză, cartofi şi legume. Fin cunoscător al fripturilor la cuptor dar şi al murăturilor, coriandrul este un “parfum” de bază în bucătărie.

Frunzele de coriandru sunt folosite în mod cotidian în bucătăriile sud americane (în special în Mexic şi Brazilia) şi asiatice. Greu de conceput bucătăria indiană sau thailandeză fără un pumn de frunze de coriandru tocate în mâncare.

Marinatele şi pastramele se bucură din plin de aroma seminţelor de coriandru zdrobite şi adăugate în lichidul în care se macerează cărnurile.

6. Mararul

 

Mărarul (Anethum graveolens) este o plantă anuală, cu viață scurtă, nativă sud-vestului și centrului Asiei. Mărarul este originar din zona mediteraneană și sudul Rusiei.

Mararul este cultivat pentru frunzele si fructele sale, atat pentru aroma  sa deosebita cat si pentru proprietatile terapeutice, ca adjuvant pentru a calma  durerile abdominale.

Mararul proaspat este bine sa fie adaugat in mancare chiar inainte ca aceasta sa  fie gata. Expunerea la calduri ridicate il face sa-si piarda aroma, de aceea nu  trebuie pus prea devreme in mancare. In salate, frunzele proaspete de marar  aduc  prospetime  si aroma. Mararul este un ingredient potrivit pentru salatele de rosii, oua,  pui sau cartofi. Personal, ador aceasta planta si o folosesc ori de cate ori am ocazia.

La fel ca patrunjelul, mararul este o  planta iubitoare de lumina si caldura. De  aceea, ghiveciul in care ai plantat semintele de marar trebuie tinut in locurile calde si  luminoase ale bucatariei sau balconului. Are nevoie de un pamant bine afanat, prin care apa sa se poata drena usor. La fundul vasului este nevoie de un strat de pietris sau nisip. Suporta orice fel de pamant. Semintele se planteaza la doi centimetri in sol, in grupuri de cateva seminte. Germineaza si rasar in doua saptamani. Rasuceste periodic ghiveciul, pentru a impedica planta sa se incline dupa lumina. Este recomandat sa il uzi moderat pentru ca radacinile sale pot putrezi.  De asemenea, este recomandat ca varfurile plantei sa fie rupte constant, pentru ca astfel se va regenera mai usor.

 

7. Maghiranul

Maghiranul (Origanum majorana, Lamiaceae) este o plantă ierboasă perenă sensibilă la frig. Are un miros foarte intens şi  gust  condimentat, uşor iute şi foarte aromat. Aroma maghiranului combină note de pin cu accente citrice, rezultând un gust proaspăt.

Măghiranul reprezintă o plantă medicinală considerată remediu natural în tratamentul balonărilor, durerilor reumatice, gastritei hipoacide, tulburărilor care intervin la menopauză, insomniilor, durerilor de cap, afecțiunilor renale, stărilor de nervozitate și menstruației însoțită de dureri.

Maghiranul se foloseşte atât proaspăt cât şi uscat. Se adaugă în mâncare în partea finală a procesului de preparare, cu puţin timp înainte de a fi gata mâncarea.

Uleiurile sale esenţiale stimulează digestia, iar aroma sa specială îl face potrivit pentru mâncăruri grase, cu carne de gâscă sau raţă şi pentru aromele puternice de vânat. Maghiranul este regăsit în gulaşuri, mâncăruri cu mazăre sau fasole albă, supă de cartofi, reţete cu varză acră, carne de berbec şi porc, vânat, etc. Maghiranul se mai foloseşte pentru aromarea salatelor, mâncărurilor de legume, mâncărurilor cu brânză, perişoarelor sau cartofilor copţi.

Maghiranul creşte bine în orice ghiveci, sub forma unei tufe din care poţi  culege frunzuliţele. Are nevoie de lumină multă si se udă moderat.

8. Menta

Menta (Mentha, din greacă: míntha) este un gen de aproximativ 25-30 specii de plante (aromatice și unele medicinale) din familia Lamiaceae, răspândite la nivel mondial. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, măghiranul, salvia și levănțica.

Deloc pretentioasa, accepta orice fel de sol, ii place soarele, dar creste bine si in zonele cu umbra partiala pentru a dezvolta cat mai multe frunze. Totodata, ca sa stimulezi  productia de frunze, rupe-le pe cele existente cat mai des. Este bine sa stii  ca menta creste si se regenereaza foarte repede.

Trebuie taiata cu totul cand frunzele de la baza se ingalbenesc. Dupa o scurta perioada de pauza va creste din nou. Dupa plantare, semintele nu trebuie acoperite cu pamant. Germineaza in maxim doua saptamani.

Planta o poti folosi pentru ceaiuri, in bauturile racoritoare (limonade, diverse  cocktailuri), inghetate, jeleuri, ciocolata, dar si pentru aromatizarea  sosurilor. Ceaiul de mentă are efect calmant și stimulează digestia.

 

9. Oregano

Oregano este o plantă perenă, care crește până la 20-80 cm înălțime, cu tulpina în patru muchii. Frunzele sunt opuse, cu o lungime de 1-4 cm, de formă ovală, cu marginea întreagă sau ușor dințată. Conțin celule cu ulei eteric, acesta fiind motivul utilizării drept condiment. Florile sunt mov, rareori albe, lungi de 3-4 mm.Planta înflorește începând din iulie până în august.

Ca sa te bucuri de aceasta planta cel mai bine este să plantezi în casă un butaş procurat prin tăierea unei ramuri  din planta din curte. Plantează-l într-un ghiveci şi ţine-l lângă o fereastră orientată spre sud.

De la aceasta planta se folosesc frunzele care sunt mai aromate in forma uscata  decat cruda. Planta cruda este folosita mai ales in sosurile de rosii, in legume coapte sau prajite  sau deasupra carnii prajite la gratar, in salate, in preparatele italienesti, pentru sosurile pe baza de lamaie si ulei de masline, care insotesc mancarurile pe  baza de peste si carnea la gratar.

Oregano este cautat si datorita proprietatilor sale medicale: este un bun  antioxidant,  antimicrobian , antiseptic, are efect expectorant, fiind indicat  in dureri de cap si tuse, dar si in durerile de stomac si burta, mai ales in  cazul celor cauzate de paraziti sau menstruatie. De asemenea, ajuta la  linistirea somnului si la calmarea febrei.

 

10. Patrunjelul

Patrunjelul (Petroselinum crispum) este o plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cultivată pentru rădăcina pivotantă, albă și pentru frunzele ei aromate, întrebuințate în alimentație și în medicina populară. Această planta poate vindeca cancerul și poate reda tinerețea biologica. Anticii grecii considerau că această plantă unește lumea viilor cu cea a morților.Una dintre cele mai populare plante aromatice din lume, patrunjelul,  a fost descoperit acum mai bine de 2.000 de ani. Cultivandu-l in ghivece, poti  sa ai patrunjel proaspat tot anul. Ai nevoie de seminte, de un ghiveci mai mare si de un pamant  usor, prin care apa sa se scurga cu usurinta ( pamant de flori amestecat cu  nisip).

Este foarte important ca imediat dupa ce ai plantat semintele,  sa le acoperi cu o folie transparenta de plastic si sa ii faci  cateva gauri pentru a avea aer. Folia poate fi indepartata  numai in momentul in care plantele incep sa se vada. Ghiveciul trebuie tinut  intr-un loc luminos, cu o temperatura constanta, de peste 20^o C. Lipsa luminii ingreuneaza cresterea  frunzelor.
Patrunjelul este o planta care se regenereaza foarte repede, astfel ca nu trebuie sa iti faci griji daca rupi mereu  din ea.

De la patrunjel, ca aliment si medicament, se foloseste totul: frunzele, proaspete ori uscate, si radacina, ajunsa la maturitate pe la sfarsitul lunii august. Cercetarile au aratat ca frunzele de patrunjel au in compozitia lor de patru ori mai multa vitamina C decat o portocala, mai multe proteine decat doua oua la un loc si o cantitate insemnata de fier, bine asimilta de organism datorita vitaminei C. De asemenea, in patrunjel sunt bine reprezentate si alte elemente precum calciul, betacarotenul, vitamina B12, acidul folic si clorofila.

 Radacina de patrunjel, un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al ficatului si antiviral, pe care o folosim la ciorba, este bogata in vitamine, enzime, minerale, flavonoide si compusi aromati.

11. Rozmarinul

Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) este o specie de plante lemnoase, perene, aparținând familiei Lamiaceae, cu frunze totdeauna verzi, în formă de ace și cu flori albastre, albe sau roșii. Se întrebuințează în medicină și în industria parfumurilor.

Rozmarinul  plantat in ghiveci seamana cu un bradut, avand  frunzele intotdeauna verzi, sub forma de ace cerate. Planta are  nevoie de multa lumina pe toata perioada anului. Rozmarinul nu are nevoie de multa apa, ci doar de putina umezeala. Este indicat sa pui apa in farfuria  ghiveciului si pentru ca planta sa-si poata trage cat are nevoie.

Este important ca solul sa aiba un drenaj bun pentru ca excesul de apa sa se poata scurge usor si  sa nu ramana la radacina acestuia. Poti sa folosesti pamant de flori cumparat de  la magazine amestecat cu putin nisip.

Aceasta planta nu este folosita numai in bucatarie, ci este utilizata si ca  remediu natural impotriva racelii, durerilor de cap sau problemelor psihice (a  avut rezultate inclusiv in tratamentul bolii Alzheimer). Este bogat in fier,  calciu,  vitamina B6  si antioxidanti, fapt care il recomanda drept ajutator al  memoriei si in prevenirea cancerului. Are insa si proprietati cosmetice, uleiul  de rozmarin fiind folosit in sampoane pentru  parul deteriorat .

Rozmarinul se combina foarte bine cu carnea de miel.

 

12. Salvia

Salvia (Salvia officinalis) însemna în latină „vindecătoarea” sau „salvatoarea”, ca una care, într-adevăr, dăruieşte viaţă lungă şi „salvează”, mântuieşte de boli.

Salvia se foloseşte proaspătă sau uscată. Ai grijă la salvia uscată deoarece are o  aromă mai puternică decât cea în formă proaspătă. Foloseste salvia pentru roşii, cartofi, legume verzi, carnea tocată sau umpluturile de pui.

Ca să cultivi salvia în ghivece poţi să porneşti cu un butaş de la o plantă din  grădină. Salvia tolerează bine aerul uscat din interiorul casei şi are nevoie de  lumină puternică. Este folosită pentru a da aromă fripturilor, brânzeturilor sau  la prepararea diverselor garnituri de legume şi sosuri.

13. Cimbrul

Cimbrul (Satureja hortensis) este o plantă perenă din genul Satureja, familia Lamiaceae. Este o plantă scundă, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălțime. Cimbrul preferă verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supraviețuiește la temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare albă sau roz-palid. Frunzele au forma lanceolat-ovală, sunt netede și au un miros specific. Cimbrul se aseamănă întrucâtva la înfățișare cu rozmarinul.

Cimbrul este foarte aromat, picant, cu un gust proaspăt, piperat.

Datorită calităților sale medicinale (uleiurile sale reduc balonarea și stimulează digestia), cimbrul este folosit cu precădere în asociere cu cărnurile bogate, înspecial cele grase și vânatul . Se folosește, de asemenea, pentru supe, cartofi copți, mâncăruri cu varză, fasole și cartofi, roșii și ciuperci. Aromele sale puternice îl recomandă pentru cărnurile marinate și/sau afumate, cimbrul fiind regăsit aproape în fiecare combinație pentru prepararea pastramelor.

Poate fi crescut în ghiveci printr-un butaş lăsat să prindă rădăcini sau prin seminte. Are o radacina puternica si adanca, astfel ca are nevoie de un vas inalt. Daca este sanatos, va forma o tufa cu o singura radacina si mai multe tulpini  Are nevoie de un loc insorit, ferit de curenti puternici de aer. La sadire, nu acoperi semintele, ci le pui direct pe pamant. Asigura-i un sol nisipos si germineaza in 10 – 15 zile. Este indicat să culegi frunzele imediat ce  acesta a înflorit. Cimbrul este utilizat pentru a da savoare cărnii, salatelor,  supelor, sosurilor, pâinii, mâncărurilor cu legume şi carne.

 

Sper ca ti-a placut acest articol si ca informatiile de mai sus te pot ajuta sa alegi plantele aromatice potrivite pentru bucataria ta, mai ales daca iti place sa gatesti, sa condimentezi mancarea si sa incerci diverse arome.

Sa cultivi singur la tine in bucatarie sau in balcon, cateva din plantele aromatice pe care le folosesti la mancare este, din punctul meu de vedere, cea mai buna cale prin care poti imbina utilul cu placutul. Este o indeletnicire relaxanta, de care te poti bucura cu o investitie minima. In plus, le ai la indemana, oricand ai nevoie, proaspete si crescute natural.

Cultivarea este foarte usoara si te poti bucura de ele tot anul, pana tarziu in iarna, pentru ca recoltele din ghivece sunt indestulatoare pentru necesarul unei familii. Surplusul il vei putea conserva, fie in congelator, fie uscat si pastrat in borcane.

 

 

Ce spui? Ti-am trezit interesul sa-ti amenajezi acasa o mica gradina de plante aromatice?

Lasa-mi raspunsul tau mai jos, printr-un comentariu.

Iti doresc o zi cat mai frumoasa si iti multumesc ca-mi esti alaturi.

P. S. Nu uita ca iti pregatesc o surpriza, ramai cu mine, vei afla curand despre ce e vorba.